Dar mi-a facut din ochi o DORADA :)
Si m-am gandit ca ar fi bine sa incerc pentru prima oara sa o prepar.
Dorada e un peste oceanic pradator, de multe ori o sa-i vedeti dintisorii
Dorada e un peste pretentios din punctul meu de vedere. Adica nu mi se pare ca merge gatit in fel si chip, in tot felul de combinatii, iar daca-i pui cine stie ce condimente chiar isi pierde gustul ala natural.
De data asta am facut dorada in crusta de sare, desi am avut ceva emotii, because it was my first time
Dupa curatat, eviscerat & spalat, i-am bagat doradei noastre (una mai marisoara, de vreo 400g) in burta si in locul branhiilor niste verdeturi (patrunjel si rozmarin). Astea au un dublu rol: sa aromatizeze carnea si sa nu lase sarea sa intre, caci atunci am vorbi de dorada din sare nu in sare. La exterior pestele e protejat de piele(pe care nici macar nu am curatat-o). Intr-o tava am facut un “pat” de sare pe care am stropit-o cu putina apa (asta ca sa se formeze crusta), am pus pestele si am repetat operatiunea sare-apa. Dupa 24 de minute la cuptor, la foc mediu 220g, m-am simtit ca-n “Psycho”, incercad sa sparg crusta de sare cu cutitul
Deci, am reusit sa scot cina de sub muntele de sare, am curatat-o de piele (unele portiuni de piele se dezlipesc odata cu crusta de sare- cam toate dupa cum se vede in poza) si am mancat-o simpla, cu putin ulei de masline extravirgin, putina lamaie si mamaliguta.
E excelent de bine facuta si de dulce, deoarece carnea isi “trage” exact cantitatea de sare de care are nevoie, dar pastreaza toate sucurile si toate aromele.






Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu